|
|
Muzeul Naţional Cotroceni / Cotroceni National Museum
|
|
| Muzeul Naţional Cotroceni este o instituţie cu caracter memorialistic, axată pe reflectarea istoricului ansamblului Cotroceni, pe evoluţia şi transformările sale survenite de-a lungul timpului. Partea medievală a Muzeului Naţional Cotroceni este reprezentată de spaţiile construite în timpul domniei voievodului Şerban Cantacuzino (1678 -1688). Între 26 mai 1679 şi 24 august 1682 - date aflate în inscripţia de pe ancadramnetul uşii bisericii şi în aceea aflată lângă fresca ctitorilor - au fost ridicate biserica, chiliile călugărilor, palatul domnesc, casele egumeneşti, ansamblul acestor construcţii formând Mănăstirea Cotroceni, reşedinţa ctitorului ei. Actualmente în cadrul Muzeului Naţional Cotroceni pot fi vizitate cuhnia (bucătăria) fostei Mănăstiri Cotroceni, trapeza (sala de mese), câteva chilii şi două spaţii aparţinând fostului palat domnesc, spaţii reprezentative pentru tehnica de construcţie şi pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Începutul epocii moderne a fost marcat în anul 1821 de aşezarea pe platoul Cotrocenilor a taberei lui Tudor Vladimirescu. În timpul revoluţiei de la 1848, oastea otomană condusă de Fuad-Efendi a ocupat Mănăstirea Cotroceni. Domnia lui Barbu Ştirbey (1849-1853) s-a dovedit benefică zonei, domnitorul refăcând şi redecorând palatul domnesc care a devenit reşedinţa sa de vară. Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Ştirbey a tăiat un drum nou, care a secţionat marele parc al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860. Un moment de referinţă din istoria secolului al XIX-lea l-a constituit domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), reşedinţa domnească de la Cotroceni devenind din 1862, cadrul discuţiilor şi deciziilor care au marcat domnia reformatoare a acestuia. Istoria regalităţii din România este legată şi de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen folosind din iunie 1866, palatul domnesc. Din iniţiativa sa, în anul 1893, (pe locul fostului palat domnesc - dezafectat în mare parte) a început construcţia unui nou palat destinat moştenitorilor coroanei - principele Ferdinand şi soţia sa principesa Maria. Arhitectul francez Paul Gottereau a ales pentru noul palat o rezolvare originală care îl individualizează, fiecare interior încercând să recompună din punct de vedere decorativ, un stil supus rigorilor istoriste. Între anii 1949 - 1976, Palatul Cotroceni şi-a schimbat destinaţia, devenind Palatul Pionierilor. După cutremurul din 1977, datorită distrugerilor suferite, au început lucrările de restaurare care au durat aproximativ 10 ani. Din 12 iulie 1991, prin hotărâre guvernamentală, aripa veche a Palatului Cotroceni (aripa nouă fiind ridicată începând din 1980 şi unde actualmente funcţionează Administraţia Prezidenţială) a fost transformată în muzeu - Muzeul Naţional Cotroceni, deschis publicului vizitator la 27 decembrie 1991. Astăzi, Muzeul Naţional Cotroceni este o instituţie culturală de prim rang, în peisajul cultural al Bucureştiului, unde au loc periodic evenimente culturale de excepţie.
Director: Adina Renţea
Persoana contact: Radu Ciubotaru |
|
Sambata, 26 mai 2012
Orice calatorie internationala presupune vizitarea celor mai impresionante muzee ale zonei. Arhitectura, istoria si civilizatia fascineaza turistul dornic de noutate. Iata cateva expozitii mai neobisnuite! 1. Muzeul Bata al…»
Sambata, 26 mai 2012
Simboluri ale libertatii si naturaletii, plajele europene de nudisti sunt renumite in toata lumea. Chiar daca in urma cu cateva decenii era dificil, daca nu chiar imposibil, sa gasesti locatii…»
Vineri, 25 mai 2012
Touroperatorii au lansat oferte atractive pentru toata familia, iar conditiile difera in functie de hotel si destinatie. Astfel, in Grecia ii poti lua pe cei mici in vacanta fara sa…»
In ce perioada vei merge in vacanta de vara de anul acesta?
• Bilete avion
• Bilete low cost
|
Atractii si zone de interes |
|
|
|
|
|
|
CUPRINS:
1. ASEZARE
2. RELIEF
3. CLIMA
4. RETEA HIDROGRAFICA
5. RESURSE NATURALE
6. DISTANTE RUTIERE
7. VEGETATIE SI FLORA
7.1. GRADINA CISMIGIU
7.2. GRADINA BOTANICA
7.3. GRADINA ICOANEI
7.4. PACUL IOANID
7.5. PARCUL HERASTRAU
7.6. PARCUL CAROL I
7.7. PARCUL CIRCUL DE STAT
7.8. PARCUL TINERETULUI
7.9. PADUREA BANEASA
7.10. PADUREA SNAGOV
7.11. PADUREA CALDARUSANI
7.12. RAIOASA
8. STATISTICI TERITORIALE
9. POPULATIE
10. TRANSPORTURI
11. SANATATE
12. ISTORIE
12.1. ORIGINEA NUMELUI ORASULUI
12.1.1. PRIMA VARIANTA
12.1.2. A DOUA VARIANTA
13. ECONOMIE
14. EVENIMENTE
15. ADMINISTRATIE
15.1. SECTORUL 1
15.2. SECTORUL 2
15.3. SECTORUL 3
15.4. SECTORUL 4
15.5. SECTORUL 5
15.6. SECTO.. citeste mai mult
|
|
|
|
|
